merita sa-ti faci cumparaturile in Obor! mancare pentru un intreg popor

Ieri a fost simplu...Si de ce nu ar fi simplu?
In afara de leurda, peste maioneza facuta repede, repede am pus si untisor. In sfarsit am gasit la piatza. Altii ii mai spun si grausor. Multe nume frumoase pentru o planta mica si gustoasa. De dimineatza obisnuitele fructe, mere galbene si cam atat.
Era sa uit. AM fost la o cantina spre seara cu Cosmin sa manance si tot asteptand mi-am luat un cascaval pane. Ma gandeam ca merge cu suta de gin care era in fata mea. Nu mi-a placut foarte mult. Probabil o sa mai mananc peste un an...
Dar e ziua despre care am ce povesti; nu ca as fi mancat ceva deosebit. Cu sigurantza o voi face. Dar am inceput cu ceva mere. La cateva ore o salata de leurda cu untisor. AMbele taiate marunt, putin frecate intre ele, cu busuioc deasupra, ulei presat la rece si cum uitasem sa iau lamaie am pus niste otet de mere. Foosesc foarte rar, doar in cazurile in care uit sa cumpar lamaie. Si pe langa acestea am mai mancat putin cascaval afumat, cascaval taranesc si cas afumat.
De ce am sa scriu despre ziua de azi??? Am fost in Obor. Si am cumparat foarte multe alimente la niste preturi incredibile...
Dincolo de branzeturi care au preturi normale, un pic mai mici decat in magazine, am gasit portocale si mandarine in stare normala la 1 leu kilogramul. Am cumpoarat kiwi cu un 1 leu kilogramul. Rodii cu 3 lei kg. Grape-fruit cu 2,5 kg. Si tot asa. Gaseai orice fel de citrice aproape la preturi imposibile, ca sa zic asa.
Apoi toate verdeturile sunt extrem de ieftine, mult mai ieftine decat in alte parti. Daca va vine sa credeti, am cumparat aproape 3 kilograme de varza cu 1 leu.
Cascavalul taranesc care este foarte bun costa 18 lei. Dar este chiar foarte bun.
De asemenea in hala Obor, undeva langa produsele naturiste se gaseste ulei presar la rece la un pret foarte mic. Fara replica. E 35 de mii litru in masura in care in plafar se gaseste si la 60 de mii, acelasi ulei.
Si sunt inca multe altele destul de ieftine si foarte bune calitativ.
Merita facuta o vizita in Obor chiar si o data la 2 saptamani. OP sa va si amuzati, dar o sa reusiti sa economisiti si multi bani. Iar acolo vin si multi producatori mici si ceeea ce vand ei este este mai calitativ. E testat pe pielea mea.
Ce vreau sa mai spun...cred ca este important.
Pentru multi care nu stiu prea multe despre alimentatia naturista, li se poate parea ca este destul de scump sa mananci asa. Ce sa spun...daca e sa mananci numai chestii cumparate din plafarele din centru si sa mananci smochine si curmale in tipla de plastic e posibil a fie si foarte scump. Dar daca stii de unde sa cumperi si ce sa cumperi, si nu ma refer neaparat la a merge in cele mai ieftine piete cum e Oborul, nu este deloc foarte scump. E chiar mai ieftin decat daca ai manca tratat termic sau nu mai spun, daca ai manca in oras.
Va dati seama ca eu o sa mananc 4 zile din varza aia cumparata cu 1 leu. Trei legaturi de luerda costa 1 leu...Si tot asa. Preturile la legume incepe sa scada si deja e foarte ieftin sa mananci verde si sanatos.
Dar stiu, daca e sa cumperi tot din plafar (sau din cele mai scumpe piete din Bucuresti) e foarte scump fiindca acolo sun adaosuri extrem de mari. De aceea eu ocolesc acele locuri si merg sa iau din piata, in special Obor, ce as putea sa iau din plafar (ulei, busuioc, alte condimente, fulgi de grau etc).
Si mai vreau sa spun ceva destul de important. Dupa cateva zile de alimentatie naturista inevitabil mananci mai putin. Fiindca alimentatia naturista este mult seperioara calitativ celeilalte. Cantitatea de alimentatia pe care o mananci scade, crescand mult calitatea...
Despre calitatea acestui fel de alimentatie si mai ales de ce e calitativ superioara celorlalte...voi gasi bunadispozitia sa scriu altadata. Dar pana atunci vreau sa o resimt din plin in acest minunat inceput de primavara!!! Ceea ce va doresc si voua!

salata "alba"

Ziua a inceput din fericire bine cu apa cu lamaie si fructe (o portocala si cateva curmale), apoi am plecat, pe-afara am mai mancat un mar si ceva smochine. Cand m-am intors pe la cinci am gatit, nu stiam ce va iesi singura chestie pe care o aveam in minte era sa fie ceva "alb". Mai aveam niste ciuperci pleurotus pe care le-am taiat marunt, am dat o ceapa si o telina potrivita prin mixer (stiu ca Petrea nu este foarte de acord cu aceasta metoda rapida si electrica de a marunti legumele, dar pentru mine ea inca are rost, pentru ca economisesc timp), am taiat marunt vreo doua cepe verzi (din-astea din sera, dar macar vandute de tarani) si cateva masline si am amestecat totul cu sare si busuioc. Nu ma asteptam sa iasa bun, chiar nu credeam ca toate astea se pot combina ceapa cu ciuperci si telina, era foarte interesant sa le descopar pe toate rand pe rand in timp ce mancam. Poate ca data viitoare imi vor mai veni idei de "imbunatatire" a acestui tip de salata, dar a fost buna chiar si-asa.
Cafea si doi biscuiti, doua bucatele de ciocolata, salata am mancat-o in doua ture cu putina paine neagra. Apa si un pahar de vin rosu sec seara.
Cam asta a fost pe ziua de azi... Un pic mai bine decat ieri, dar nu ma simt totusi in apele mele, sunt curioasa ce se va mai intampla maine pentru ca aminceput din nou sa simt foarte puternic zaharul, ca pe ceva care ma incarca prea tare, chiar daca pe moment ma bucura.

tinerete fara batranete si viata fara de sfarsit!

George, tinerete fara batranete si viata fara de sfarsit!
Postez abia azi ce s-a intamplat ieri!!!
Si s-a intamplat, cum se intampla fiecaruia sa-i vina ziua de nastere, cand se zice ca se deschide (daca nu e deschisa deja) o poarta spre cosmos. Nu e vorba despre mine aici, ci e vorba despre George, prietenul meu bun din Buzau.
Si in cinstea lui am gatit ceva ce voiam de mult sa mai mananc. Am mai postat aici despre. Este vorba despre leurda cu maioneza. Dupa cum mi-am propus si promis o sa mananc multa leurda primavara asta.
Singura diferentza este ca am facut-o in caminul P4 din Regia in prezentza Suzanei care nici sa nu auda de maioneza din oua crude...Da a gustat si ea putin...Si mai este o diferentza. AM pus niste tarhon uscat pe care l-am gasit la piatza din Crangasi. De unde am mai cumparat si busuioc uscat destul de ieftin...
Si mai este o diferentza. Mare. Starea in care eram. De trei ori bucuros.
1.Datorita mie si a faptului ca exist pe aceasa minunata planeta si ca ma pot bucura de viatza ce curge prin venele a tot.
2. Datorita lui George care a trecut un prag spre nemurire (sa zic asa). A implinit frumoasa varsta de 30 de ani si vreau sa se opreasca acolo, eventual sa mai intinereasca.
3. Si..si...si datorita Suzanei. Prefer sa las cuvintele sa taca si sunt convins ca intelegeti voi ce e de inteles.
Si tot asa, dupa ce am mancat, l-am norocit pe George, dar mai ales pe noi cu niste vin alb dulce, tamaioasa de cotnari. Foarte bun, foarte dulce si cu mult mai dulce ce a urmat...
George a implinit 30 de ani! Multora cred ca le e frica de varsta asta. Intr-un fel inteleg de ce. George stiu ca se bucura. Fiindca va vrea sa ramana pe acolo. Si stiu ca va putea sa puna stop batranetii si stiu ca oricine poate daca incearca, oricat ar suna de futuristic. E drept; nu am 60 de ani incat sa vin la o intalnire sa vedeti ca arat de 30 de ani. Dar asta e credinta mea (si nu numai a mea) ca batranetea este o boala ce poate fi tratata.
La fel si moartea...
V-ati intrebat sincer, fara a invoca raspunsuri date de altii de ce imbatranim?
Chiar asa: de ce imbatranim?
De ce murim?
Dar oare de ce traim?
Nu stiu ce sa zic...ar fi bine ca fiecare sa aiba un raspuns pentru asta.
Tinerete fara batranete si viata fara de sfarsit tuturor!!!

revin...

Imi cer iertare ca am lipsit o vreme, zilele astea au fost foarte agitate pentru mine, alergatura dupa acte, mailuri peste mailuri, limba germana..., si toate pentru ca imi doresc foarte mult sa plec la toamna la studii in strainatate. Datorita acestui stres, nu am mai putut avea grija dupa cum imi propusesem de alimentatia mea, nu m-am mai dus la piata si mi-am dat programul peste cap. Am observat ca nu pot sa mananc curat decat atunci cand sunt foarte linistita. Si trebuie sa mentionez aici si ca n-am reusti niciodata sa mananc asa, foarte naturist, cum face Petrea, pentru mai mult de doua trei saptamani la rand, sunt inca foarte la inceput, dar macar dupa acest an si ceva mi-am dat seama cam care este ritmul corpului meu ce-i face bine si ce nu, cum il curat, cum il obosesc.

Pana ieri am facut exces la dulciuri, pe langa ciocolata foarte amara pe care o inclusesem in dieta mea (ca singura sursa de zahar acceptabila), am mancat (bineinteles) biscuiti (sunt unii cu nuca si cu cu ovaz care-mi plac mie mult), mucenici moldovenesti (dar sa spunem ca asta ar putea sa nu se puna tinand cont de faptul ca o data pe an sunt facuti, "sa spunem..."), intr-o seara cateva paste, paine neagra, iaurt cu fructe si placinta cu mere facuta de mama Patriciei. Cam astea u fost abaterile in mare. Doar intr-o zi am mancat putin cartofi cartofi gratinati, si intr-o seara cateva paste (eram in vizita si nu am putut refuza), altceva nu mi-am gatiti pe foc. Lista neagra... Of... Este intr-adevar mult mai greu decat pare la inceput. Asa mi se intampla de fiecare data, pornesc cu entuziasm, mi-e foarte usor cateva zile, apoi apare cate ceva care ma da peste cap. Dar nu conteaza, o voi lua din nou de la capat si o data si-o data tot voi reusi sa raman acolo unde mi-am propus.

Ma bucur totusi ca eu si Petrea suntem diferiti in ceea ce priveste nivelul ("gradul" de naturism la care am ajuns), pentru ca astfel vom putea fi folositori prin blogul asta mai multor feluri de oameni.

Este mare lucru sa-ti obisnuiesti trupul cu putina hrana, am citit in multe carti despre alimentatie ca majoritatea oamenilor se supraalimenteaza, caci s-au obisnuit sa primeasca mult mai multe nutrimente decat au nevoie. O parte din ce este in plus este eliminat, iar o alta parte se asaza pe ici pe colo inauntrul nostru generand in timp tot felul de nereguli. O sa incerc sa gasesc pasajele respective si sa le transcriu intr-un post viitor. Mi-ar placea sa pot sa mananc doar atunci cand imi este cu adevarat foame, dupa cum am mai spus problema mea sunt dulciurile, iar pe acestea de cele mai multe ori nu "de foame" le consumam, ci "de pofta".

Astazi mi-am cumparat pentru prima oara paine din tarate preparata la o temperatura de sub 40 de grade facuta de EltaUniversitate, o punga costa o suta si ceva de mii si are 750g (dar cred ca imi va ajunge foarte mult timp, pentru ca nu se poate manca deodata decat o cantitate foarte mica), eram de mult curioasa sa vad ce gust au bucatelele de "paine". Nu stiu daca imi voi mai cumpara o a doua punga, inca nu m-am lamurit.
Contine tarate de grau, zer si chimen, are un gust acrisor din cauza zerului si este foarte consistenta...si innecaciosa. Ce pot spune, nu seamana deloc cu obisnuita paine. Nu este insa chiar rea, daca te obisnuiesti sa mesteci mult :), descoperi ca are un gust destul de interesant. Oricum cred ca poate fi un susbstitut foarte sanatos al painii normale, mancata impreuna cu alte produse (pe care le asociem de obicei cu painea), nu este rea deloc. Ma gandesc ca poate fi un inlocuitor pentru perioada "de tranzitie". Asta pana vine vara si ma-nvata Petrea cum sa coc paine la soare. :)

Astazi nu am gatit nimic. Am mancat branza cu masline, ceapa verde si paine de tarate, asta de vreo doua ori; un amestec dulce din cativa fulgi de grau, branza de vaci, susan, seminte decojite neprajite de floarea-soarelui si miere; mere galbene mici; o portocala; putina ciocolata neagra si vreo patru biscuiti consistenti; curmale si vreo doua-trei smochine; toate astea nu mai stiu in ce ordine. Am baut ceai, apa si cafea.

Maine gatesc ceva neaparat, pentru ca am o groaza de radacinoase in frigider; de asemenea o conopida cu care nu stiu exact ce pot face in stare cruda (o cumparasem acum ceva vrem pentru o supa), dar sper ca-mi voi da seama pe moment.

Timpul zboara, iar daca nu iubim, zboara degeaba

SI aproape ca trecu si ziua de miercuri...Fost-a luni si se facu joi (subit), ramane doar visul din noi....Timpul zboara, iar daca nu iubim, zboara degeaba....
Ce am mai mancat azi?
O sa va dezamagesc foarte tare, dragi cititori. Sper sa puteti sa ma intelegeti. Astazi o sa scriu foarte putin. Sunt si astfel de zile...
Imi pare rau...Nu am cum s-a o scot la capat...Doar cateva randuri. Si asta fiindca am mancat foarte putin.
Trei mere pe la 4 dupa amiaza, niste alune crude pe la 10 seara si inca doua mere pe 12 noaptea. Si gata cu mancatul azi. Am mai inghitit in treacat o capatana de usturoi, de ala romanesc, stiti voi...
Ca tot ascult Faithless o sa inchei cu un fragmentel dintr-o piesa de-a lor numita Nates Tune. Si zice asa : "I look down at this beatiful planet and think that at last I have found paradise." Va dati seama cat de surprins am fost cand am auzit prima data aceste versuri, avand in vedere ca unul din crezurile mele este ca "noi suntem paradisul".
Intr-un fel tot despre un fel de alimentatie am scris si astazi...retete eterne, dar nu pentru organism, desi el le resimte din plin...Oare din plinul cui?
Timpul zboara, iar daca nu iubim, zboara degeaba....

A venit randul papadiei si a unei salate extrem de simple

O noua zi. O noua viata.
Imediat ce m-am trezit pana sa imi fac cafeaua, de care nu sunt foarte multumit (ce-as mai bea o cafea in Columbia), am inghitit incet si sigur trei mere romanesti cum mi-a zis intr-un mod foarte mercantil femeia de mi le-a vandut acum vreo trei zile...Si asta nu sunt de alea umflate si lucioase.
Apoi am plecat la scoala unde se pare ca am stat foarte putin din motive obiective. Oricum nu aveam chef fiindca un eveniment mai neplacut, sa spun asa, m-a tensionat putin. Drept pentru care mi s-a si facut foame mai repede ca de obicei sau altfel spus voiam sa mananc ceva ca sa-mi revin in apele mele destul de limpezi de o vreme incoace. Si nu am stat pe ganduri si in graba am mancat niste cascaval de oaie cu doua cepe zdrobite si doi catei de usturoi. Un cascaval foarte bun sa stiti, facut in Dobrogea. Oricum il prefer pe cel de oaie. Cat despre ceapa si usturoi, cum nu sunt zana sau zan, pot sa mananc destul de mult...

Partea frumoasa a urmat pe la opt seara cand am mers la Costel, vecinul copilariei mele, se pare ca si vecinul de acum, in masura in care sta la 10 minute de mine. Planuisem din timp sa gatim astazi, pentru a ne crea un ritm, pentru a mai schimba o vorba, o energie, o maslina...
Si vedeta zilei a fost nimeni alta decat doamna papadie...Si asta datorita Ioanei care mi-a adus azi si careia ii multumesc inca o data. Astfel am facut destul de repede o salata de papadie cu rosii. Ulei presat la rece, lamaie, busuioc, patrunjel. Sare am pus la inceput cand am strivit putin cu mana frunzele de papadie deja tocate.
Apoi am facut una din cele mai simple si la indemana salate ce se poate face aproape in casa oricarui om. Sa-i spun salata de ceapa si morcov. Costel a facut-o. Pentru prima data in viata lui. Si sa stiti ca a facut-o destul de buna. A respectat toate indicatiile care sunt extrem de complicate. Ceapa se taie solzi dupa care se freaca cu sare pana cand o doare, adica pana cand iese toata iuteala din ea si lasa ceva suc. Apoi de preferat se mai striveste cu un pisator sa lase si mai multa zeama. Peste ea se pune ulei ca si cum s-ar face maioneza. Uleiul este absorbit de zeama lasata de ceapa. Peste acest amestec se pune morcovul ras in cantitate egala sau un pic mai mult (dupa gust), se amesteca bine, se pune lamaie si alte condimente sau verdeata. Noi am pus busuioc si marar. Si una din cele mai simple salate de facut e gata. Si este surprinzator de gustoasa. Costel era foarte incantat...
Pe langa toate acestea mai aveam la indemana cateva ciuperci. Pe dragele de ele le-am taiat felii ( o ciuperca taiata in doua) si am pus un strat foarte subtire de branza feta si cimbru.
Cam atat. Nu a mai ramas decat sa mancam, ceea ce am si facut. Nu am reusit sa terminam ceea ce nu ar trebui sa mire pe nimeni. Bucuria lui Costel, cred ca maine o sa traga o fuga de la munca (lucreaza foarte aproape) sa mai ciuguleasca ceva....
Dupa cum vedeti a lipsit painea si tot lipseste din relatarile mele. Nu e nici o problema, credeti-ma. Daca poate fi evitata foarte bine!!!Dar nu va sfatuiesc sa va fortati sa renuntati la ea. Daca va vine sa nu mai mancati, minunat; daca nu, incercati sa gasiti cea mai neagra si densa paine de pe piatza. Da sa nu fie vopsita ca cioara. Despre paine cu siguranta o sa mai scriu unele pe aici. Altadata!!! Informatii din belsug despre alimentatie gasiti pe www.aqvarius.ro
Recunosc ca am mancat mai mult decat in alte zile, dar ma simt la fel de bine si am uitat sa spun ceva. Am baut acum o ora niste apa cu lamaie. Nu am mai baut lichide de sambata seara cand am baut cu Suzana un ceai verde cu petale de trandafir, floarea soarelui si nu mai stiu ce...Cea ce stiu este ca ceaiul este foarte, foarte bun.
Cum sa spun, hrana vie de la sine te face sa bei foarte putine lichide fiindca ea contine multa apa; ce este miraculos este ca aceasta apa poate fi fara nici o problema numita "apa vie".
Asa ca nu ramane decat sa spun: la cat mai multa apa vie in organismele noastre!!!

Leurda, leurda, leurda

Chiar asa...leurda, leurda, leurda! o sa mananc primavara asta cata leurda o sa pot. Asta in primul rand ca e buna, apoi fiindca e cea mai sanatoasa planta pe care o poti gasi la piata; aproape suta la suta naturala.
Azi in fuga spre scoala am mancat doua mere la ceva vreme dupa ce m-am trezit. Dupa patru ore de curs (nu am mai fost intr-o sala de curs de 2 ani aproape - va anuntz astfel ca am reinceput scoala) am mancat doua banane, iar Suzana una. (Am mers impreuna intr-un bar sa ne mai obisnuim cu povestea numita viata).
Nu-i asa ca nu e nimic exceptional in asta? De ce ar scrie cineva pe un blog ca a mancat doua mere si apoi doua banane. Chiar asa???
Si totusi e ceva de transmis aici. Eu prefer sa mananc mereu fructe in prima parte a zilei. Nu numai ca au glucoza si alimenteaza din belsug creierasul nostru nupreafolosit (sa creez un cuvant nou), dar energizeaza din plin organismul, ii asigura necesarul de lichide si nu-l ingreuneaza deloc pentru prima parte a zilei cand se pare ca avem mai multa treaba de facut. Mai mult, apa continuta de fructe are si "abilitatea" si "inteligentza" de a purifica (dezintoxica) organismul...
Ce spuneti? Ma intelegeti de ce incerc sa mananc deseori dimineata fructe si mai si scriu pe un blog despre asta?

Dar vedeta zilei este leurda, bineinteles. Dupa ce am ajuns acasa pe la 9 seara, am tastat putin in fata calculatorului dupa care m-am aruncat in ale pregatitului mancarii. Stiam de dimineatza ca o sa fie leurda cu ceva, da nu stiam cu ce. Si nu m-am gandit prea mult si m-am decis sa incerc o maioneza cu leurda... Ce credeti, a fost o alegere inspirata sau nu? Va spun eu: nu a fost inspirata, a fost foarte inspirata!!! Maioneza din doua galbenusuri si doua legaturi de leurda (care costa 2 lei)!!!! Leurda am frecat-o putin cu sare si cu busuioc. - Pentru mine parca incepe lumea cu busuioc si se termina cu busuioc - Apoi am pus-o peste maioneza. Doamne, ce a iesit!!!! Nici lamaie nu mai trebuia, fiindca leurda seamana putin la gust cu usturoiul si mai taie din grasimea maionezei. Dar totusi am pus putina lamaie ca sa-i fac in ciuda lui George care deja saliva in fata calculatorului, acasa la el la Buzau.I-am spus pe mess ce mi-am facut de mancare. Voiam sa saliveze mai tare...Acum cand scriu salivez eu...
Am mancat cu multa bucurie si pofta fiindca chiar a iesit ceva destul de gustos, mai ales ca a fost pentru prima data cand am pregatit asa ceva.
Acum beau cafea, ascult Faithless care imi place din ce in ce mai mult, o sa-mi aprind o tigara si va urez voua viata luminoasa clipa de clipa...
Si nu uitati! leurda se gaseste mai in toate pietele si este ideala pentru aceasta perioada a anului. Leurda, leurda, leurda!!!

Petrea se intoarce

Da....M-am intors din Cluj vineri seara si de azi, ziua de gratie, duminica 11 martie 2007 ma aplec si eu asupra acestui spatiu modern de exprimare, ca sa zic asa, si o sa incerc si o sa reusesc sa impartasesc din experientele mele culinare si naturiste de zi cu zi....
Azi, adica cu cateva ore in urma am fost la un prieten, pe nume Costel sa pregatim ceva de mancare...Oarecum nu intamplator...Costel este omul care prin 1994, pe cand aveam eu 16 ani a venit si mi-a vorbit pentru prima data despre alimentatia naturista. A trecut mult de atunci si va rog sa nu va imaginati ca de atunci am mancat numai hrana vie...As fi vrut, dupa cum ar fi vrut si Costel, dar nu a fost asa. Nu ca ar fi foarte greu, sa nu va speriati, ci pur si simplu...Toate la timpul lor.
De ce spuneam nu intamplator????Fiindca si Costel s-a hotarat sa reinceapa sa manance mult mai curat, mult mai naturist (deja folosesc expresii specializate - "a manca curat"). Si cum suntem vecini, cu siguranta ne vom intalni deseori pentru a experimenta alte si alte retete.
Ce am mancat azi? Eu incerc din rasputeri (adica fiindca pun pret) sa mananc cat mai multe chestii de sezon si cum din fericire a aparut leurda si am si gasit azi la piata, am facut salata de leurda cu loboda si ceapa uscata. Eu inca nu cumpar ceapa verde fiindca stiu ca e facuta in sera si prefer sa mai astept o vreme. Leurda si loboda am taiat-o marunt, ceapa am taiat-o solzi si am frecat-o cu putina sare. Peste ele am pus ulei presat la rece si lamaie....Am mai aruncat in graba putin patrunjel si marar taiat f marunt, desi nu era necesar. Mai multe despre leurda si nu numai gasiti aici: http://aqvarius.ro/ferestre/leurda.htm
Apoi am mai facut o maioneza cu telina si morcovi. Arhicunoscuta maioneza cu telina si morcovi...Desigur cumparate de la piatza. AM cautat sa le cumpar pe cele mai mici si mai putin aratoase, fiindca sunt cele mai sanatoase, mai naturale spus altfel...
Maioneza am facut-o din galbenuse crude si cu ulei presat la rece. Telina si morcovii i-am dat
prin razatoare, amestecandu-i apoi cu maioneza peste care am mai pus niste usturoi, marar, patrunjel si putin cimbru. Normal, si lamaie...Si bucuria de a gati si de manca alaturi de Costel si Oana, nevasta lui, cum se mai spune pe aceasta lume!
Si cred ca am mancat pe la noua seara, daca asta poate spune ceva...
Si am uitat sa spun ca pe la trei dupa-amiaza am mancat doua mere...Si cam asta a fost mancarea pe ziua de azi...
Nu mi-e sete deloc, nu am baut deloc apa sau alte lichide, ma simt foarte bine si sper ca si voi sa va simtiti minunat mancand sau nu alimentatie naturista.
Si sa stiti ca am mancat foarte putin...De ce? Fiindca m-am saturat foarte repede. Hrana vie este o minune...